Mediapoint lansează Raportul Preliminar de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate în Social Media
(Chișinău, 25 august 2021) Organizațiile Mediapoint (Republica Moldova) și MEMO 98 (Slovacia), cu suportul Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) au monitorizat utilizarea rețelelor de socializare în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 11 iulie din Republica Moldova. Scopul principal al monitorizării a fost determinarea impactul acestora asupra campaniei electorale și modul în care rețelele sociale servesc drept platformă de furnizare a informații de care alegătorii au nevoie în luarea deciziilor. Monitorizarea s-a axat pe activitatea de socializare a 23 de concurenți electorali, inclusiv 20 de partide politice, 2 blocuri electorale și un candidat independent. În plus, activitatea de monitorizare s-a focusat și pe activitatea a 17 lideri de partid înscriși la alegeri. De asemenea, am analizat diferite narațiuni identificate de-a lungul campaniei pe diferite platforme. Instrumentele de analiză a datelor și de cartografiere a rețelei au fost utilizate pentru a găsi fluxuri dominante de informații în grupurile publice de pe Facebook și pentru a identifica modul în care conținutul distribuit de aceste grupuri reflectă anumite sentimente geopolitice.

Pentru mai multe informații, vă îndemnăm să descărcați AICI documentul integral al Raportului de Monitorizare. Acolo veți găsi detalii suplimentare, cifre, analize, infografice, fotografii și rezumate calitative și cantitative ale cercetării.

Rețelele de socializare au fost utilizate ca platforme de comunicare, unde concurenții au postat, în principal, despre activitățile lor din campanie cum ar fi: întâlnirile cu alegătorii şi informații despre platformele lor electorale. În mare parte, aceștia s-au concentrat pe probleme sociale și economice, integrarea europeană, evoluția Republicii Moldova de la independență, cine se face vinovat pentru problemele și eșecurile țării, precum și activitatea partenerilor internaționali din țară.

La fel ca în campaniile din trecut, partidele de dreapta și de centru-dreapta au subliniat importanța integrării europene a Republicii Moldova, subliniind că ţara va deveni una dezvoltată doar în Uniunea Europeană. De cealaltă parte, partidele pro-ruse au avansat o contra-narațiune, subliniind că țările străine se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova, astfel subminând interesele naţionale ale statului.

Diferiţi concurenți electorali au abordat probleme și preocupări cu privire la modul în care au fost organizate alegerile, inclusiv problema deschiderii secțiilor de votare în regiunea transnistreană. Partidele de dreapta și centru-dreapta, care obțin în mod tradițional un nivel ridicat de sprijin în rândul diasporei din țările din Europa de Vest, au susținut că instituțiile statului încearcă să limiteze posibilitățile de vot în rândul diasporei prin deschiderea unui număr insuficient de birouri electorale.

Facebook este cea mai populară platformă de socializare din Republica Moldova și a fost utilizată de toți concurenții înregistrați. Popularitatea Odnoklassniki a scăzut în ultimii ani și a fost folosită doar de 4 partide și 9 lideri politici. În perioada 12 iunie - 9 iulie, un total de 3.392 de postări au fost publicate pe paginile de Facebook ale concurenților. Prin comparație, părțile au publicat doar 456 de postări pe paginile lor Odnoklassniki.

Cel mai activ partid pe Facebook a fost Partidul Nostru cu 327 de postări, urmat de Partidul Acțiunii Comune - Congresul Civic cu 286 de postări și Partidul Acțiune și Solidaritate care a avut 258 de postări. Cele mai multe interacțiuni au fost acumulate de Partidul Democrația Acasă (peste un milion), urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate (372.119) și Partidul Acțiunilor Comune - Congresul Civic (58.801). Când vine vorba de lideri, Renato Usatîi a fost cel mai activ cu 290 de postări, urmat de Gheorghe Cavcaliuc (216) și Octavian Țîcu (164). Igor Dodon a fost al patrulea cu 141 de postări. Usatîi a primit, de asemenea, cel mai mare număr de interacțiuni, urmat de Vlad Bilețchi și Andrei Năstase.

Subiectul cel mai frecvent abordat pe paginile de Facebook ale partidelor și politicienilor monitorizate a fost despre cine ar trebui să fie învinuit pentru stagnarea Republicii Moldova, postările sugerând că hoții și oligarhii sunt responsabili de oprirea dezvoltării țării. Monitorizarea a arătat că grupurile de pe Facebook reflectă o diviziune în societate între grupurile pro-occidentale și anti-occidentale.

Monitorizarea Odnoklassniki a arătat că această rețea este populară în rândul partidelor pro-ruse. În total, doar 4 partide și 6 lideri politici au folosit această platformă în timpul alegerilor, printre care Partidul Șor, Partidul Regiunilor, Partidul Nostru (componentă a Blocului Electoral Renato Usatîi) și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (componentă a Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor). Când vine vorba de interacțiuni, Dodon a primit cele mai multe, urmat de Kalinin și Usatîi. Partidele, blocurile și liderii lor au generat un total de 70.542 de interacțiuni, mult mai puțin decât pe Facebook, unde au fost aproape 3 milioane. În timp ce pe Odnoklassniki cei mai mulți actori monitorizați au republicat conținut publicat pe alte rețele, s-a pus un accent notabil pe retorica pro-rusă, inclusiv pe narațiuni precum faptul că Rusia ajută constant Republica Moldova.

Aruncând o privire mai largă asupra narațiunilor promovate pe grupurile Odnoklassniki monitorizate, mesajele anti-occidentale și mesajele pro-ruse se disting foarte clar ca modele dominante. Grupurile pro-ruse au postat mai multe mesaje cu narațiuni anti-occidentale (despre cât de rău este în Occident și că singura alternativă pentru Moldova erau legăturile mai strânse cu Federația Rusă).

Doar 10 partide au folosit Instagram în timpul alegerilor. Cel mai activ a fost Partidul Acțiunilor Comune - Congresul Civic, care a publicat 84 de postări, urmat de Partidul Acasă Construim Europa (78 de postări) și Partidul Șor (51 de postări). În schimb, liderii partidului au fost mai activi, publicând 499 de postări, care au generat peste 160.000 de interacțiuni. Usatîi a publicat cel mai mare număr de postări (228) și a primit până la 99.576 de interacțiuni.

În timp ce mai mult de jumătate dintre concurenții electorali au un canal de YouTube, doar 10 dintre ei l-au folosit în timpul alegerilor. Partidul Democrația Acasă a primit cel mai mare număr de vizionări în timpul campaniei (247.412), urmat de Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (89.825).

Doar 4 lideri de partid și-au folosit canalele de YouTube în timpul campaniei, Usatîi primind cel mai mare număr de vizualizări, urmat de Dodon.

Doar 4 partide și 2 lideri politici au folosit Telegram pentru a comunica cu alegătorii în timpul campaniei. Candidații au publicat fotografii de la întâlnirile cu alegătorii, videoclipuri ale campaniei și prezentări ale platformelor lor electorale. Spre deosebire de alte platforme de socializare, utilizatorii Telegram care sunt abonați la un canal primesc o notificare atunci când este publicată o nouă postare. Monitorizarea s-a concentrat, de asemenea, pe Telegram, inclusiv pe canalele anonime care au înaintat narațiuni anti-occidentale, inclusiv acuzațiile că atât UE, cât și Statele Unite ale Americii se amestecă în afacerile interne ale Republicii Moldova.

O analiză mai detaliată a rezultatelor monitorizării va fi prezentată în raportul final care va fi publicat în luna septembrie 2021.
Descarcă raportul preliminar
Contacte

Str. 31 August 1989, nr. 98
Chișinău, Republica Moldova

[email protected]
(+373) 68437363
© 2021 MediaPoint