Dor de oameni

Vi s-a întâmplat vreodată să aveţi “dor de oameni”? După o săptămână – două petrecute la scrierea tezei, pregătirea pentru examene, comunicând doar prin intermediul chaturilor, privind filme sau trăind după cunoscutul tipar metro-bulot-dodo apare stringenta necesitate de a ne reîncărca bateriile cu energie socială.

Ne încărcăm cu energie socială în momentul în care petrecem un timp calitativ într-un mediu în care comunicăm intens cu alte persoane.  Pentru ca să avem o cale cât mai scurtă pentru a ne satisface această necesitate, avem un cerc de prieteni, cunoscuţi, sau facem parte din cluburi, organizaţii care unesc membri cu aceleaşi interese, cel puţin tangenţial, comune.

S-ar părea dintr-o parte că doar persoanele extroverte au nevoie să-şi satisfacă necesităţile sociale, lucru care este total neadevarat. Noi TOŢI avem nevoie de comunicare într-o măsură mai mică sau mai mare! Vrem să ne împărtăşim impresiile, să ne punem la curent cu noutăţile din viaţa noastră, să vorbim nimicuri, fie subiecte foarte importante, dar să fie din plăcere şi nu pentru că e la lucru şi trebuie. Atât persoanele extroverte cât şi cele introverte au nevoie de energie socială cât şi de a fi singuri, cu sine însuşi, fiecare îşi găseşte proporţia potrivită pentru echilibrul intern.

Important e că atunci când suntem acaparaţi de multe alte probleme şi lucru este nu uităm de reţelele noastre sociale, şi aici nu mă refer la reţele online, Facebook şi Odnoklassniki, ci relaţiile reale, contactul uman care nu poate fi din fericire (sau din păcate pentru unii) înlocuit nici prin Skype, nici telefon, nici chat.

Cei din jurul nostru sunt vii, nu trebuiesc uitaţi, relaţiile trebuie întreţinute pentru că atunci când se termină proiectul nostru solicitant de la lucru, sau teza, primul lucru pe care vom dori să-l facem este probabil să împărtăşim cu cineva bucuria (sau dezamăgirea noastră) dar alături poate deja să nu mai fie nimeni, pentru că nu am putut fi alături de ei.

Energia socială nu poate fi primita la cerere, majoritatea din noi puteam sa mâncăm când ne este foame, să dormim când ne e somn, să ne satisfacem şi alte necesităţi de la baza piramidei lui Maslow, însă când vine vorba de a ne satisface nevoia de apartenenţă, intimitate, de comunicare, lucrurile se complică. Asupra relaţiilor se lucrează o viaţă întreagă pentru ca să ne creăm o reţea socială şi apoi ca să o menţinem, pentru că de cele mai multe ori, alte valori îşi pierd din sclipiri în momentul în care în jur nu sunt oamenii care am dori să fie şi nu avem acele relaţii cu ei pe care le-am vrea.

Putem desigur să punem la îndoială locul pe care îl ocupă în priorităţile noastre necesitatea de comunicare, dar nu putem să negăm modul nostru de a exista, cel de fiinţe sociale.

Autor: Mariana Ciobanu